Electric versus diesel – doar 25% mai puține emisii de CO2
Studiu de caz pe Polonia – numeroase exemple globale și concluzii
Studiu de caz pe Polonia – numeroase exemple globale și concluzii
Maşinile electrice emit 0 gaze cu efect de seră. Totuşi, producerea lor, reciclarea bateriilor şi mai ales producerea de curent electric pentru ele pot genera gaze cu efect de seră în atmosferă. Există multe mituri cum că de fapt poluarea prin emisii de CO2 este mai mare în cazul maşinilor electrice decât în cazul celor diesel sau chiar a celor pe benzină. Unele studii scot în față mașinile hibride, capabile să ajungă la un echilibru perfect de emisii.
Nu vom trata cazuri particulare, pentru că analiza lor nu va arăta impactul asupra mediului, vom analiza însă global, pe cifre statistice impactul maşinilor electrice asupra cantităţi de gaze cu efect de seră emise. Deci, exemplul familiei Popescu care conduce o maşină electrică, pe care o încărca numai acasă, de la reţeaua proprie alimentată exclusiv cu energie obţinută prin panouri solare nu este relevant. Cel puţin nu în acest moment.
Studiile Universităţii din Belgia – Vrije Universiteit Brussel – au arătat în 2017 ca în Polonia, care utilizează cantități mari de cărbune pentru producerea curentului electric, vehiculele electrice au produs cu un sfert mai puțin emisii decât cele diesel atunci când au trecut printr-un studiu de modelare a ciclului de viață complet.
Reducerea emisiilor de CO2 pe cea mai curată rețea europeană de producere de energie electrică, în Suedia, a fost de 85%, scăzând în jur de jumătate pentru țări precum Marea Britanie. Asta se întâmplă datorită gradului mare de surse verzi folosite pentru a produce curent electric.
Acest studiu a estimat emisiile pentru Polonia la 650gCO2/kWh – valoare semnificativ mai scăzută decât calculele efectuate de Centrul Comun de Cercetare – Comisia Europeană din anul trecut (911gCO2/kWh).
Experţii în domeniu afirma astăzi, în 2017 ca în medie, la nivel global, vehiculele electrice vor emite jumătate din emisiile de CO2 ale unei mașini diesel până în 2030, includem aici și emisiile de producție.
Comparație – emisii mașini electrice in funcție de țară și modalitatea de producție de curent versus mediile de emisii pentru benzină și diesel.
Emisii pentru combustibili în funcţie de sursă [gCO2eq/MJ]
Stații electrice la un eveniment organizat la Cluj-Napoca
Un calcul relevant este surprins în graficul de mai jos, care prezintă poluarea adusă de o maşină electrică (producție, reciclare, producție curent electric). Emisiile variază de la ţară la ţară în funcţie de tipul combustibilului folosit pentru a produce curent electric.
Un studiu (realizat de http://shrinkthatfootprint.com) care are la bază date statistice din anii 2009 arată şi mai clar care este poluarea adusă de maşinile electrice în funcţie de ţară şi de modul în care se produce curentul electric.
Statele mari precum India, China, care folosesc în prezent combustibili fosili pentru a crea energie electrică nu reuşesc încă să obţină indici mai mici de poluare pentru maşinile electrice decât pentru cele pe benzină. Lucrurile însă, se vor schimba o dată ce migraţia spre sursele de energie regenerabilă va lua amploare. Chiar dacă acum, emisiile maşinilor electrice sunt indirect mai mari, este nevoie de această schimbare pentru a împinge industria producătoare de curent spre surse noi, verzi, regenerabile.
Cazuri exemplu sunt Franța şi Ţările Nordice unde, datorită energiei electrice verzi, emisiile indirecte pentru maşinile electrice sunt mult mai mici decât la cele clasice, bazate pe arderea combustibililor fosili.
România nu atinge încă cifre foarte bune conform datelor statistice din 2009, dar mașinile elctrice în România poluează mai puțin ca cele diesel sau pe benzină conform studiilor Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (primul tabel).
Emisiile indirecte ale mașinilor electrice pe țări – hartă
Schimbarea vine de la exemplul propriu, cu siguranţă paradigma s-ar schimba dacă am migra cât mai mulţi spre maşini electrice alimentate de la panouri solare.
Migrarea spre maşini se produce treptat, însă cu o viteză relativ mare. Numeroase industrii sunt angrenate în aceste schimbări, de la industriile auto, cele de IT&C până la cele extractoare (în baterii se foloseşte litiu) şi cele menite să recicleze bateriile. Dacă mai luăm în calcul şi paşii mari care s-au făcut în obţinerea inteligenţei artificiale şi a maşinilor autonome şi importanţa lor actuală în viaţa noastră, putem spune că vom asista la o schimbare chiar a modului în care vom trăi şi munci nu numai a modului în care ne vom deplasa.
Un alt subiect important este cel referitor la reciclarea bateriilor, vom vorbi pe larg despre acest subiect într-un articol viitor.
Emisiile indirecte ale mașinilor electrice pe țări – surse energie electrică
KADRA este firma specializată în sisteme de parcare. KADRA militează pentru ideea de oraşe inteligente şi propune un set de soluţii menite să contribuie la transformarea oraşelor din România în oraşe inteligente. Prin parteneriatele cu furnizori internaţionali, KADRA oferă soluţii de încărcare pentru autovehiculele electrice. Mai multe informaţii în pagina dedicată, unde se poate descărca şi broşura pentru stații de încărcare mașini electrice.
Studiul este eronat. O masina electrica polueaza 25% din cat polueaza una termica daca luam in calcul toti factorii. Probabil cei care au facut studiul au alte interese. Sa ne aducem aminte ca cele mai poluante industrii sunt cea petrochimica urmata de turnatorii. Pentru un autoturism termic lucreaza peste 50 de fabrici dintre care 20 sunt turnatorii si tratamente termice in timp ce pentru un autoturism electric lucreaza doar 10 (vorbim doar d ediferentele constructive neluaind in calcul partile comune). Pai pseudoinginerii care au facut studiul uita ca pentur un motor termic trebuie sa produci matrita in care se toarna forma blocului motor, apoi se toarna forma blocului motor si se aplica si tratamente termice. Daca acest proces il aplicam si chiulasei, vibochenului, bielelor, cilindrilor, pistoanelor, segmentilor, volantei, bolturilor, atunci identificam corect diferenta de poluare. Nu mai vorbim de culbutori, tacheti baie de ulei, cutie de viteze, ulei pentru motor, ulei pentru cutia de viteze, pompa de ulei, pompa de lichid de racire, pompa de benzina, injectoare, bujii, conducte, rezervor, tevi de esapament, catalizatori, radiotor, etc.
Cat despre productia de energie electrica vs benzina sau motorina … Pai o sonda de foraj ca sa o montezi ai nevoie de tone de fier, apoi titeiul se scoate de la 3000 de metri deci 3 km de teava prin care sa iasa titeiul la suprafata, apoi 3 km de teava care duce sapa de sonda in punga de ttitei, apoi zeci de sape de sonda care se produc in mod special si polueaza ca o turnatorie, apoi mii de km de teava ca sa transporti titeiul, Cu siguranta multi nu stiu ca pentru a extrage titetiull pentru ca sonda sa nu ia foc se introduc in urma sapei mii de metrii cubi de pamant greu ca alfel ies gazele pe langa sapa si arunca in aer sonda. Doar sa amesteci pamant cu nisip, apa si alte componente (pamant greu) pe care sa le transporti la sonda poluezi enorm. Transporti titeiul la rafinarie si acolo culmea ca sa-l transformi in combustibil (doar 65% restul e pacura) consumi energie. \Culmea combustibilul obtinut se transporta si el la statiile de depozitare si de acolo la statiile de benzina. Curentul electric vine pe acelasi conductor pe care ajunge oricum in casele oamenilor si la sediile firmelor deci nu necesita o invetitie. Cat despre recilarea bateriilor, acestea urmeaza acelasi proces ca miliardele de baterii ale telefonelor mobile, laptopurilor, tabletelor, ebook si alte gadgeturi. Cele 5 miliarde de baterii ale telofoanelor mobile in uz acum cantaresc 500 de milioane de kg cam cat cantaresc bateriile a 1 milion de masini 100% electrice. Cele 3 miliarde de laptopuri in uz acum cantaresc aproximativ 450 milioane de kg cam cat cantaresc bateriile a 1 milion de autoturisme 100% electrice. Nu stiu cat polueaza reciclarea celor 1 mil de tone de ulei de motor schimbat lunar la masinile (autoturisme si camioane) termice.