Cât costă un spital după inaugurare
Perspectiva KADRA la Building HEALTH 2026
Un spital nou este evaluat, de regulă, prin prisma investiției inițiale: clădirea, echipamentele, tehnologiile și funcționalitățile pe care le oferă. Dar adevăratul test al unei investiții în infrastructura medicală vine în anii de exploatare. Cât de ușor poate fi întreținută clădirea? Cât costă intervențiile și modernizările? Și cât de bine poate spitalul să răspundă unor nevoi medicale care se schimbă în timp?
Aceste întrebări au stat la baza intervenției susținute de Oana Andrei, Access Engineering Specialist KADRA, la Building HEALTH Bucharest International Forum 2026, desfășurat pe 23 octombrie, la București.
Ajuns la ediția a XII-a, forumul dedicat calității spațiului medical și construcțiilor din sănătate a reunit arhitecți, proiectanți, constructori, investitori, manageri de spitale și specialiști în soluții pentru infrastructura medicală. Evenimentul a făcut parte din ROHO Romanian Hospital and Healthcare Convention, ediția a XI-a, organizată sub tema „De la fragmentare la integrare: Sănătatea ca Strategie”.
KADRA a contribuit la discuția despre spitale reziliente și flexibile, pornind de la experiența acumulată în proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de acces pentru unități medicale.
Deciziile care par economii astăzi pot genera costuri mult mai mari mâine
O parte dintre cele mai importante decizii privind costurile viitoare de exploatare sunt luate înainte ca spitalul să fie construit.
Asigurarea spațiului necesar pentru instalații, accesul la componente pentru service, compatibilitatea echipamentelor sau posibilitatea extinderii și modernizării sistemelor sunt aspecte care pot părea secundare în bugetul inițial. Neglijarea lor poate transforma însă o intervenție relativ simplă într-o lucrare complexă, cu modificări constructive, refacerea finisajelor și întreruperi ale activității.
Din această perspectivă, costul total de operare devine un criteriu esențial în evaluarea investițiilor medicale. Prețul de achiziție reprezintă doar o parte din cost. La acesta se adaugă mentenanța, consumabilele, reparațiile, modernizările și eventualele costuri generate de indisponibilitatea sistemelor.
Oana Andrei a subliniat în prezentarea sa că flexibilitatea unui spital trebuie gândită încă din proiectare. Nu înseamnă să investim suplimentar în toate componentele, ci să identificăm acele decizii care pot preveni costuri disproporționate în viitor.
Ușile automate în spitale: când o defecțiune devine o problemă operațională
Sistemele de acces sunt un exemplu relevant al modului în care o componentă a infrastructurii poate influența activitatea întregului spital.
O ușă automată care nu mai funcționează corespunzător într-o zonă intens circulată poate afecta transferul pacienților, accesul personalului sau organizarea circuitelor medicale. În cazul ușilor etanș ermetice ori al celor utilizate în spații cu cerințe speciale, funcționarea corectă este importantă și pentru menținerea condițiilor prevăzute în proiect.
Costul unei defecțiuni nu se limitează, așadar, la piesele și manopera necesare reparației. Trebuie luate în calcul și consecințele asupra activității medicale, mai ales atunci când sistemul deservește o zonă critică.
De aceea, alegerea unor uși medicale și sisteme automate de acces pentru spitale trebuie să țină cont atât de cerințele imediate ale spațiului, cât și de siguranța în utilizare, intensitatea traficului, posibilitățile de intervenție și durata de viață a echipamentelor.
Un alt aspect abordat a fost comportamentul sistemelor în situații de avarie. Întreruperea alimentării cu energie, de exemplu, trebuie analizată din faza de proiectare, astfel încât funcționarea ușilor să fie corelată cu cerințele de evacuare, control al accesului și continuitate a activității.
Mentenanța ușilor de spital trebuie planificată în funcție de risc
Unul dintre mesajele importante ale intervenției KADRA la Building HEALTH 2026 a vizat schimbarea modului în care este privită mentenanța infrastructurii medicale.
Într-un spital, nu toate ușile au aceeași importanță operațională. O defecțiune la o ușă dintr-o zonă administrativă poate avea un impact limitat, în timp ce indisponibilitatea unui sistem de acces dintr-un circuit medical critic poate necesita reorganizarea imediată a activității.
Mentenanța preventivă trebuie, prin urmare, adaptată nivelului de risc, intensității utilizării și consecințelor unei eventuale defecțiuni.
Acest lucru presupune verificări planificate, identificarea timpurie a uzurii, disponibilitatea pieselor de schimb și proceduri clare de intervenție. Pentru sistemele critice, pot fi necesare inclusiv soluții de rezervă și timpi de răspuns stabiliți în raport cu rolul medical al spațiului deservit.
În același timp, siguranța în utilizarea ușilor automate nu depinde exclusiv de caracteristicile produsului. Standardul european EN 16005, relevant pentru siguranța ușilor pietonale automate, evidențiază importanța evaluării riscurilor și a funcțiilor de protecție. Configurația sistemului, montajul, punerea în funcțiune și verificările periodice contribuie împreună la exploatarea în siguranță.
Prin serviciile sale de service și mentenanță pentru uși de spital, KADRA susține această abordare preventivă, cu audituri tehnice, revizii și intervenții adaptate funcției fiecărui echipament.
Spitalele viitorului se construiesc pentru a putea fi adaptate
Modernizarea infrastructurii medicale din România oferă oportunitatea de a privi investițiile într-o perspectivă mai amplă. Spitalele noi, extinderile și renovările trebuie să răspundă cerințelor actuale, dar și schimbărilor tehnologice și funcționale care vor apărea în următoarele decenii.
Pentru proiectanți, investitori și managerii de spitale, acest lucru înseamnă evaluarea încă din faza de proiectare a unor întrebări esențiale: ce se întâmplă dacă un sistem critic nu mai funcționează, cât de repede poate fi repus în funcțiune și cât de ușor poate fi adaptat atunci când se schimbă nevoile spitalului?
Cu experiență în proiecte medicale publice și private, KADRA contribuie la dezvoltarea infrastructurii medicale prin soluții de acces adaptate cerințelor specifice fiecărui spațiu, de la saloane și blocuri operatorii până la radiologie și zone de urgență.
Participarea la Building HEALTH 2026 a fost o oportunitate de a aduce în discuție o perspectivă tehnică și operațională asupra investițiilor în spitale: performanța infrastructurii nu trebuie evaluată doar la recepția lucrărilor, ci pe întreaga sa durată de funcționare.
Pentru că un spital pregătit pentru viitor este unul care poate continua să funcționeze în siguranță, să fie întreținut eficient și să evolueze odată cu nevoile pacienților și ale personalului medical.
Nu ai găsit ce căutai? Caută mai jos!
