P118/1-2025, în practică: 8 întrebări înainte de alegerea soluțiilor

Ce versiune a normativului se aplică proiectului? Ce funcție trebuie să îndeplinească fiecare ușă? Cum se coordonează evacuarea, controlul fumului și comenzile sistemelor?

La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a P118/1-2025, răspunsurile utile pornesc de la întrebările corecte, puse înainte de alegerea produselor.

P118/1-2025: de la cerințele normativului la funcționarea clădirii

P118/1-2025 este normativul care stabilește cerințele de securitate la incendiu pentru proiectarea și realizarea construcțiilor. A fost aprobat prin Ordinul nr. 267/2025, publicat în Monitorul Oficial la 10 martie 2025, și a intrat în vigoare la 8 mai 2025.

Documentul trebuie privit ca o logică de funcționare a clădirii în caz de incendiu, nu ca un catalog din care sunt alese separat ușile, trapele sau automatizările.

O ușă poate avea rol în limitarea propagării incendiului, poate fi amplasată pe o cale de evacuare sau poate trebuie să răspundă ambelor cerințe. Un sistem de desfumare trebuie să coordoneze evacuarea fumului cu admisia aerului. Iar automatizările și sistemele de control al accesului trebuie să ajungă, în caz de alarmă, defect sau întreruperea alimentării, în starea prevăzută prin proiect.

De aceea, alegerea soluțiilor începe cu funcțiile clădirii și continuă cu produsele care le pot îndeplini.

1. Ce versiune a normativului se aplică proiectului?

P118/1-2025 este actuala reglementare tehnică privind securitatea la incendiu a construcțiilor, iar vechiul P118-1999 și-a încetat aplicabilitatea odată cu intrarea în vigoare a noului normativ.

Ordinul nr. 267/2025 prevede însă situații tranzitorii pentru anumite proiecte aflate deja în execuție sau în diferite etape de proiectare, achiziție, avizare ori autorizare la data de 8 mai 2025.

Prin urmare, prima întrebare nu este „ce ușă trebuie aleasă?”, ci „care este reglementarea aplicabilă acestui proiect?”. Răspunsul trebuie stabilit și documentat de echipa de proiectare, în funcție de etapa în care se afla investiția la data intrării în vigoare a normativului.
Pentru intervențiile asupra clădirilor existente, P118/1-2025 conține prevederi dedicate, iar soluția trebuie stabilită în funcție de situația concretă a construcției și de lucrările propuse.

2. Ce trebuie să stabilească scenariul de securitate la incendiu?

Scenariul de securitate la incendiu nu ar trebui tratat ca un document completat după ce produsele au fost deja alese. El trebuie să reflecte modul în care funcționează clădirea în caz de incendiu și să coreleze elemente precum:

  • compartimentele de incendiu;
  • căile și fluxurile de evacuare;
  • performanțele elementelor de separare;
  • controlul fumului și al gazelor fierbinți;
  • comportamentul echipamentelor la alarmă;
  • relația dintre detecție, controlul accesului, ventilare și celelalte instalații cu rol de securitate.

Furnizorul poate verifica dacă o anumită configurație de produs răspunde cerinței primite. Stabilirea cerinței și confirmarea conformității proiectului le revin însă specialiștilor autorizați implicați în proiectare și verificare.

Uși rezistente la foc, KADRA, funcționalitate extinsă
Protecție la foc, desfumare, evacuare, KADRA, uși rezistente la foc

3. Este golul protejat analizat ca un ansamblu?

O ușă rezistentă la foc nu înseamnă doar foaia de ușă. Performanța este asociată ansamblului evaluat și documentat, care poate include:

  • foaia și tocul;
  • feroneria;
  • dispozitivele de autoînchidere;
  • sistemele de fixare;
  • etanșarea rosturilor;
  • accesoriile;
  • peretele sau elementul-suport în care se face montajul.

Din acest motiv, o cerință formulată simplu ca „ușă de 60 de minute” nu oferă suficiente informații pentru alegerea produsului.

Trebuie cunoscute clasificarea completă cerută prin proiect, dimensiunile golului, lățimea utilă de trecere, tipul peretelui-suport, sensul deschiderii, feroneria, rolul ușii și modul în care aceasta interacționează cu sistemele de control al accesului sau de detectare a incendiului.

Și terminologia contează. Pentru uși trebuie utilizată clasificarea aplicabilă produsului și configurației sale, nu preluată automat clasificarea structurală a peretelui.

4. Ce rol are ușa aflată pe calea de evacuare?

O ușă rezistentă la foc și o ușă amplasată pe o cale de evacuare nu îndeplinesc automat aceeași funcție.

Ușa rezistentă la foc contribuie la limitarea propagării incendiului și, acolo unde este prevăzut, a fumului. Ușa aflată pe calea de evacuare trebuie să permită deplasarea persoanelor către exterior sau către un spațiu sigur, în condițiile stabilite prin proiect.

O ușă poate îndeplini ambele roluri numai dacă ansamblul, feroneria, modul de acționare și documentația tehnică demonstrează acest lucru.

P118/1-2025 include explicit în terminologie „ușa de evacuare culisantă automată cu sistem break-out”. În utilizarea zilnică, aceasta funcționează ca o ușă automată culisantă, iar în situația prevăzută pentru evacuare, canaturile pot fi împinse și rabatate mecanic în sensul ieșirii.

Menționarea acestei categorii în normativ nu înseamnă însă că orice ușă culisantă sau orice sistem break-out poate fi folosit pe orice traseu. Configurația, dimensiunile, lățimea utilă, poziția în clădire și documentația produsului trebuie verificate pentru fiecare proiect.

5. Ce se întâmplă la alarmă, la defect sau la lipsa alimentării?

Comportamentul echipamentelor în aceste situații trebuie stabilit încă din proiectare și verificat ulterior prin probe funcționale.

Pentru o ușă cu rol de compartimentare, poate fi esențială închiderea completă. Pentru o ușă amplasată pe calea de evacuare, pasajul trebuie să rămână utilizabil. Pentru un sistem de desfumare, dispozitivele de evacuare și admisiile de aer trebuie să ajungă în pozițiile prevăzute prin scenariu.

Nu este suficient să știm că un echipament are o sursă de rezervă. Trebuie clarificat:

  • ce poziție adoptă la întreruperea alimentării;
  • cum răspunde la semnalul de incendiu;
  • ce comandă are prioritate;
  • cum poate fi acționat manual;
  • ce se întâmplă în cazul unei defecțiuni;
  • cum interacționează cu detecția, controlul accesului și ventilația.

Aceste comportamente trebuie documentate, testate și cunoscute de persoanele care administrează clădirea.

6. Este desfumarea proiectată ca un sistem?

Dispozitivul prin care este evacuat fumul reprezintă numai o componentă a sistemului de desfumare.

În cazul desfumării natural-organizate, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți trebuie coordonată cu admisia aerului. Contează poziția dispozitivelor, modul de grupare și comandă, semnalul automat, posibilitatea acționării manuale și relația cu celelalte instalații.

Nici dimensiunea geometrică a unei trape nu spune singură ce performanță poate asigura. Două dispozitive cu dimensiuni exterioare similare pot avea performanțe aerodinamice diferite. Selecția trebuie făcută pe baza parametrilor stabiliți prin proiect și a performanțelor declarate pentru configurația testată a produsului.

Atunci când aceleași dispozitive sunt folosite și pentru ventilarea zilnică, comanda de incendiu trebuie să aibă prioritate față de funcția de confort.

7. Ce trebuie verificat la recepție?

Recepția trebuie să confirme funcțiile prevăzute prin proiect, nu doar faptul că echipamentele au fost montate.

În funcție de soluțiile instalate, testele pot urmări:

  • închiderea completă și liberă a ușilor rezistente la foc;
  • funcționarea autoînchiderii și a dispozitivelor de reținere;
  • eliberarea și rabatarea canaturilor unei uși cu sistem break-out;
  • lipsa obstacolelor din zona de deschidere;
  • lățimea utilă obținută în configurația prevăzută pentru evacuare;
  • deschiderea coordonată a dispozitivelor de evacuare a fumului și a admisiilor de aer;
  • prioritatea comenzii de incendiu față de ventilarea zilnică;
  • comenzile manuale și semnalizarea stărilor;
  • comportamentul sistemelor la întreruperea alimentării;
  • concordanța dintre echipamentele montate și documentația predată.

Lista exactă de probe trebuie adaptată proiectului, scenariului și documentației fiecărui produs.

8. Cum se păstrează funcția sistemelor după recepție?

Funcțiile de siguranță se pot pierde în timp prin modificări aparent minore.

O ușă rezistentă la foc poate fi ținută deschisă cu o pană. Un dispozitiv de autoînchidere se poate deregla. Un sistem de control al accesului poate fi adăugat fără verificarea comportamentului la alarmă. Zona de rabatare a unei uși cu break-out poate fi ocupată de mobilier. O admisie de aer poate fi obturată, iar o trapă poate fi afectată de intervențiile ulterioare asupra acoperișului sau fațadei.

De aceea, mentenanța trebuie să verifice funcția pentru care a fost proiectat sistemul, nu doar funcționarea sa obișnuită.

Programul de verificare se stabilește în funcție de documentația tehnică, reglementările și standardele aplicabile, condițiile reale de utilizare și importanța echipamentului în strategia de siguranță a clădirii.

Ce informații sunt necesare înainte de ofertare?

Pentru ca soluția tehnică să poată fi configurată corect, furnizorul ar trebui să primească, în funcție de etapa proiectului:

  • versiunea normativului aplicabilă proiectului;
  • planurile, secțiunile și detaliile relevante;
  • cerințele din scenariul de securitate la incendiu;
  • rolul fiecărei uși sau al fiecărui sistem;
  • clasificările complete și dimensiunile utile;
  • detaliile elementelor-suport;
  • comportamentul prevăzut la alarmă, defect și lipsa alimentării;
  • integrarea cu detecția, controlul accesului și ventilația;
  • probele solicitate la recepție;
  • cerințele de verificare și mentenanță în exploatare.

Cu cât aceste informații sunt clarificate mai devreme, cu atât scade riscul unor modificări costisitoare în timpul execuției sau înaintea recepției.

De la cerința proiectului la o soluție care poate fi verificată

Stabilirea cerințelor și confirmarea conformității proiectului aparțin proiectanților, verificatorilor și celorlalți specialiști autorizați.

Rolul KADRA este să transforme cerințele definite prin proiect într-o configurație documentată de produs, montaj și comandă pentru uși rezistente la foc, uși automate cu sistem break-out, trape și sisteme de desfumare, cortine rezistente la foc și automatizările asociate.

Această continuitate trebuie păstrată și după instalare, prin testare, service și mentenanță, astfel încât funcțiile prevăzute în proiect să rămână disponibile în exploatarea reală a clădirii.

Aveți o cerință tehnică deja definită? Trimiteți-ne planul, informațiile relevante din scenariul de securitate la incendiu și funcția urmărită, iar echipa KADRA poate analiza opțiunile de configurare împreună cu specialiștii proiectului.

Materialul are caracter informativ. Cerințele aplicabile fiecărui proiect se stabilesc prin documentația tehnică și scenariul de securitate la incendiu, de specialiști autorizați.

Nu ai găsit ce căutai? Caută mai jos!